Creative writing / Insight / Travel

Amalgam de ganduri din zbor

Plec din București. A fost o vizita productiva. Am rezolvat tot ce aveam de rezolvat si m-am distrat.
Azi ma plimb in trei tari 🙂 cu patru mijloace de transport ca sa ajung la Bordeaux.

Am parte de companie plăcută in avion, in mod surprinzator. Nu ma pot abtine si studiez oamenii. Ce fac ei? Beau, mananca, se joaca, asculta muzica, se uita la seriale, vorbesc. Deci consuma.

Acum câteva luni plecam cu un rucsac in spate pe un drum către adâncul sufletului meu. Minimul de lucruri de care am nevoie. Am învățat care sunt si cat de putine obiecte materiale imi sunt necesare. Am învățat ca intr-o vacanța, contează mai mult ce ai trăit si ce cadouri si povesti aduci, decât ceea ce iei cu tine la plecare. Aici ma refer la tricoul ala din magazinul X care se gaseste si in orasul tau dar aici e mai ieftin. Sau de toate prostiile alea care le cumperi si dupa doua zile iti dai seama ca nu mai ai nevoie de ele.

copac

Deci de ce am nevoie? De apa, mâncare, o toaleta si un pat. Plus haine si pantofi. Azi dimineața m-am îmbrăcat ca de obicei in prea multe culori. Imi place când mi se spune curcubeu. Si totuși mie imi place mult moda. Unde este echilibrul? Inca il caut. Pana una alta am hotărât ca nu ma mai mut cu multe bagaje si cutii. Chiar daca ma încălț doar in papuci de alergat si pantofi roșii cu toc.

Studiez mâinile italienilor. Pervers.

Imi place de un tip…primul instinct este sa ma conving ca nu e bun pt mine 🙂 sau sunt eu prea buna pentru el? Mai bine.

La Milano aeroportul e cam sec. Cred ca este foarte mare si eu am descoperit doar un coltisor. Între francezi si italieni pe mine ma încadrează la francezi si imi vorbesc in franceza. Nu stiu daca e de bine sau de rau.

Steward tânăr si simpatic. Ma duc spre baie sperând sa fie turbulente si sa cad la el in brate.
1779124_587631744656345_302120604_n

Am trei locuri doar pentru mine, se pare ca nu sunt prea multi oameni interesați sa zboare de la Milano la Paris. Stau confortabil pe locul de lângă culoar si apoi ma retrag pe rândul de la geam sa vad apusul. Si pana atunci sa vad in jos. Sa imi imaginez peste ce zbor si ce fac oamenii atât de mici de jos. Când te crezi mare si tare amintesteti de un zbor cu avionul. Ești mic. La fel ca mine.

Let me know what you think!